Ca peștele în apă. Așa m-am simțit în timpul facultății de regie de film.
După medicină, unde toceam de înnebuneam, aici orice citeam rețineam din prima și vorbim despre istoria artei universale, istoria filmului universal, istoria filmului românesc, istoria teatrului universal, istoria teatrului românesc, ani de ținut minte, nume de artiști, de scriitori, de regizori, de actori, iar eu n-aveam nicio problemă. Atunci am înțeles plenar ce înseamnă să înveți ce-ți place, să faci facultatea care trebuie, pentru care ai chemare.
Clasa noastră a fost un melanj echilibrat între tineri veniți de pe băncile liceului și maturi la a doua facultate, dintre care cel puțin jumătate n-aveau nicio legătură cu regia sau actoria. Asta m-a ajutat foarte mult să nu mă simt un outsider la 40 de ani când am intrat la regie.
După facultate, m-am axat pe filme pedagogice în domeniul protecției copilului și al sănătății. Experiența de student la regie și de regizor de film am inclus-o în capitolul 6 din Killer god.
Las aici un extras despre filmele pedagogice: „Chiar din timpul facultății am avut ocazia de a realiza primul meu documentar despre copiii exploatați prin muncă, pe care l-am folosit în programele de formare pe care le-am susținut de-a lungul timpului pe această temă.
Ca formator, observasem de mai mult timp că vizualul are mai mult impact în învățare decât orice altceva, nu degeaba 90% din informații vin prin funcția văzului. Am făcut chiar experimente în cursul formării profesionale a adulților. Dacă prezentam informațiile despre exploatarea copiilor prin muncă doar prin mijloacele clasice – powerpoint, exerciții – profesioniștii nu recunoșteau că există această problemă în comunitatea lor. La urma urmei, și ei au fost cu vaca pe câmp și uite ce bine au ajuns. Dacă le puneam filmul înainte de prezentare, începeau să enumere câte cazuri există în comunitate, înțelegeau mai repede și mai ușor diferența între munca copilului ca mijloc de învățare și cea de exploatare, prin care copilul era abuzat și se alegea cu o traumă pe tot restul vieții, dacă nu erau cazuri care le producea imediat o dizabilitate sau le erau fatale.”
Comments