Am o înțepătură în piept! Aigoo! (pentru fanii Kdrama) Pardon, văleu, fac infarct și mor. Aștept... aștept să-mi vină sfârșitul și mă trec transpirațiile, inima-mi bate-n urechi, stomacul mi s-a făcut ghem, și dacă fac dispnee, adică n-o să mai pot respira, atunci intru și-n atac de panică și m-a luat gaia. Totul de la o simplă înțepătură intercostală. O mișcare greșită sau lipsa de exerciții fizice.
Asta am fost eu o viață. Dar am scăpat! E drept că am lucrat țintit la asta vreo 5 ani, citit cărți, aplicat, parcurs vreo 4 psihoterapii diferite, dar nu m-am lăsat până n-am scăpat de... VULNERABILITATEA LA BOALĂ. Da, așa se numește capcana mea mentală nr. 1.
A ta cum se numește? Poți afla din cartea lui Jeffrey Young, Cum să-ți reinventezi viața, pe care o menționez ca resursă în capitolul 1 din Killer god. Dacă parcurgi cei 11 pași pentru a crea un nou tipar mental, ai șanse să scapi din capcană, puțin câte puțin și din ce în ce mai des. No. 1, leave the deck. (pentru fanii Star Trek)
Vă las un extras din Killer god: „Vorbește cu copilul interior: Acest lucru a fost cel mai provocator pentru mine, pe care nu l-am reușit la început, dar s-a așezat în subconștient și în Univers ca să înflorească mai târziu. Care copil? Că sunt nenumărați. Prima dată am crezut că e vorba de copilul care a experimentat prima dată vulnerabilitatea la boală. Apoi cel care trăia exagerat asta. Am încercat diverse variante. Mai dificil era că nu reușeam să vorbesc cu copilul, eram blocată în părintele critic și blândețea nu apare din neant. Cum vorbești unui copil? M-am pus în papucii copilului. Ce aș fi vrut să aud de la părinții mei în acele momente? Cu timpul, am realizat că, atunci când vine momentul vulnerabilității la boală, mă prind și care copil are nevoie de ajutorul meu, uneori e cel mic, alteori e adolescenta ș.a.m.d. și, în funcție de asta, îmi adaptez discursul. Nu mai e un mesaj impus, ca atunci când îl înveți prima dată, devine o a doua natură, simți că ai nevoie de el și care e cel mai potrivit. Ultimul meu mesaj folosit pentru copilul interior a fost: „Nu ești singură”.”
Comments